A sasea parte - idei pentru un epilog

[ JURNAL de EXPEDITIE ]

Si totusi...

 

Despre destinatie

Pe cat de misterioasa era destinatia noastra, pe atat de frumoasa a fost calatoria de descoperire a sa. Lunga, chiar deosebit de lunga la un moment dat, rabdarea noastra a fost pusa la grea incercare, insa nu am cedat, era clar ca fiecare kilometru parcurs este important, are rostul sau si importanta care i se cuvine.

Despre riscuri

Riscurile sunt peste tot si in tot momentul, de ce oare ar fi mai riscanta o calatorie pana la marginea de sus a lumii? Cu tot frigul extrem si cu toate acele drumuri atipice, nu am simtit niciodata un pericol iminent. Cred ca incercarea de a ne contopi cu natura locului a reusit cat de cat, orice impotrivire ar fi insemnat acel risc pe care lumea ne tragea de maneca sa il concretizam. Curatenia locului si omenia oamenilor ne-au facut sa ne simtim protejati. Dar nu lasam la o parte si gandurile si rugaciunile celor de acasa, care au contat mult. Am avut permanent acel inger pazitor care ne-a scos la liman intitdeauna.

Despre frig

Se parea ca va fi dusmanul nostru cel mai de temut. Am reusit insa sa il acceptam ca atare, sa ne strecuram printre grade si sa il luam ca un dat firesc. Cu mici sincope, desigur, ca totusi, frigul adevarat de aici izvoraste.

 

 

Ganduri bune catre..

 

Cei de acasa, draga Stefania si micii copii Ana, Alex si Matei, care au pierdut numaratoarea zilelor din calendar.

 

Fetele mele de la ARHIMUS, Teo, Oana si Oana, care au tinut focul continuu sa nu se stinga.

Lui Radu pentru hartile navitel si anvelopele de sacrificiu, care au devenit rezerve.

Toyotele noastre care au facut fata cu brio celor mai grele momente de pana acum, un efort pe care nu multe masinarii l-ar putea face. Respect maxim!

Yokohama, care a reusit  probabil cele mai bune anvelope de iarna, un cauciuc exceptional cu o comportare de vis. A meritat tot efortul si stresul urias, de la plata catre un furnizor necunoscut din Vladivostok, la incertitudinea expeditiei acestora, la necunoscuta unui termen concret, la schimbarea din mers a destinatiei, pana la un montaj in premiera, la folosirea lor la presiuni de sub 0,5 si sub trei patru tone de sarcina.

Maksim Pavlov, alias Max, prietenul din Yakutsk de care cu greu ne-am despartit, omul care a facut petnru noi cat nu am putut duce.

Dima si Ruslan, fara de care permisele noastre de la FSB ar fi ramas doar pe lista de must have.

Tuparu si Sorin Corpade, care ne-au donat anvelopele de sacrificiu pentru cei sase mii de kilometri. Am avut emotii insa anvelopele si-au facut treaba pana la capat.

Simona, care ne-a salvat de la multe bajbaieli in ceea ce priveste cazarea pe drumul de dus.

Andrei Novac si Vali Caloianu, care ne-au inarmat cu dispozitivele de urmarire prin satelit. Un mijloc de comunicare extrem de important, care a facut ca riscurile sa para mai mici. Si un mod prin care voi ati putut vedea pe unde ne mai impotmolim, pe unde ii dam gaz si pe unde innoptam.

Si tot Andrei Novac, pentru cautarile legate de acele permise FSB, varianta castigatoare.

Dojo Motorsport, care ne-a gazduit fiarele pana in ultimele momente inaintea plecarii.

Hartile militare pe platforma Oruxmaps, care au transformat albul infinit din jurul nostru in rauri, insule, maluri, lacuri si alte pamanturi, aratandu-ne ca totusi sub noi este ceva.

Troliului de pe sibianca, cel care a rezistat nesperat in aceste conditii extreme.

Daniel Glazer de la Montangrup, creatorul hainelor de puf fara de care traiul ar fi fost un cosmar.

Paul de la Safefleet.ro, pentru monitorizarea permanenta a pozitiei noastre si publicarea pe site a hartii in timp real, echipamente care ne-ar fi ajutat enorm in situatii de urgenta.

Andrey din Naberejnye Chelny, gazda noastra pentru cateva zile si destinatarul oficial al anvelopelor.

Clubul Nochnye Volki din Rusia (si din Romania, desigur), cei de la care a pornit totul la un moment dat, in urma cu niste ani. De vina este Cornel. . .

 

 

 

 

 

 

GLOSAR DE TERMENI...

 

-      SULAHARA – orig. Cornelius, generic, este cam asa: a) locul unde am ajuns noi, capatul lumii, inceputul acesteia. b) nimic, infinit pana la orizont, plat si absolut plat; c) raspunsul la intrebarea fireasca pe care ne-au pus-o toti cei cunoscuti si necuniscuti,  unde mergem? (trad. KUDA?)

-      PLAN – ce plan? Fara niciun plan, asta este forta noastra

-      ZID – adverb folosit in scopul descrierii a cam ce s-a intamplat cu masinile, amortizoarele, sarmele, plasticele, painea, maioneza, filtrul de motorina si servetelele umede la actiunea celor 40 grade `de frig`. Cum e? ZID...

-      COCOMARLA – ceva din care se face supa, scrie pe ruseste insa noi nu am inteles, iar Cronel a denumit-o generic asa.

-      MIHAYELLA – un copilot de nadejde, ordinea intruchipata si intotdeauna la timp(ul viitor)

-      COTLET – chiftelute din carne tocata, probabil de cocomarla

-      SOLIANKA – zama calda cu aschii de sunca, numa buna pentru burti la drum

-      KOLBASA –  parizer prajit la repezeala, ca la bunica acasa, posibil cu urme de carne.

-      La JUMATE – este raspunsul invariabil dat de rezervorul Toyotei lui Muse la intrebarea cata motorina mai este prin burta ei, asta indiferent daca apoi masina mai mergea cinci sute de kilometri sau in urmatoarele cinci minute se aprindea becul de rezervor gol/

-      TALENT – citat MUSE: mergem si noi mai cu talent? Cine stie, cunoaste.

-      BARBA – ceva ce creste mult si te incurca la mancat, dar ne face mai intelepti.

-      GOLD MINE – berea nationala cu aroma de aur, ceva ce ne-a lipsit trei ani, dar am regasit-o cu placere

-      NE AUZIM? – cea mai rostita intrebare in comunicarea dintre noi, din pacate, nu ne prea auzeam. Motive: ceara din urechi, muzica data tare, aia care mergeau prea incet, aia care goneau prea repede, statiile care nicicum nu se supuneau comenzilor noastre. Nici macar pe noi nu ne auzeam.

-      REPETA TE ROG – urmatorul vers care se auzea dupa cel de mai sus, asta daca ne auzim era pozitiv.

-      OMLETA – ceva galben cu foarte mult ulei si umflat cu sifon sau lapte

-      TUALET – o gaura in scandurile de pardoseala, de multe ori inconjurata cu niste pereti de lemn, situata la multi metri fata de cafenele. Sub gaura, diverse congelate.

-      FRIG – pe la minus 50, cand nu ne ardea sa oprim masinile

-      CALD – pe la minus 30, cand nici nu bagam in seama termometrul

-      MOTORINA – parfumul nostru zilnic, impregnat in haine, manusi, saci de dormit si altele. Cu prenumele Arktika.